Colocviul Eminescu

Colocviul Naţional Studenţesc Mihai Eminescu este, prin continuitate, deschidere şi excelenţă ştiinţifică, cea mai prestigioasă manifestare ştiinţifică studenţească. Desfăşurat, fără întrerupere la Iaşi, din 1974, Colocviul Naţional Studenţesc „Mihai Eminescu”, ignorînd, depăşind, înlăturînd obstacolele ideologice sau economice, s-a constituit în timp într-o şcoală sui-generis, la care studenţi în Litere din mai multe centre universitare din ţară, iar, după 1989, şi de la universităţile din Bălţi, Chişinău şi Cernăuţi, s-au format deopotrivă în direcţia interpretării fenomenului literar, cu o largă deschidere sub aspectul întemeierii teoretice şi metodologice, şi, în perspectiva dezvoltării fiinţei umane ca fiinţă liberă; Colocviul „a construit”, în condiţiile de dinainte de 1989, „o oază de gîndire liberă, în polemică implicită cu demenţa ideologică oficială” (Mihai Zamfir).

Sufletul acestei manifestări ştiinţifice a fost, pînă la dureroasa plecare dintre noi, regretatul profesor Dumitru Irimia.

În deschiderea Colocviului au conferenţiat, de-a lungul anilor, personalităţi importante ale culturii şi eminescologiei actuale: Elvira Sorohan, Eminescu şi Kant (2005) şi Visul nemuririi în cugetarea eminesciană (2010), Ştefan Afloroaei, Eminescu. Memorie şi spaţiu intermundiar (2006), Dumitru Irimia, Eminescu şi „Convorbiri literare” (2007) şi Adevărul – între cuvîntul biblic şi cuvîntul poetic (2009), Ioana Both (Bican), Alegoriile iubirii în poezia eminesciană (2008), Un poet pentru secolul XXI: Mihai Eminescu (2012), Un romancier la 1870: Mihai Eminescu (2019), Despre fagure. Limba naţiunii şi limba poeziei (2021), Iulian Costache, Este cu putinţă relectura scriitorilor supra canonici? (2011), Gisèle Vanhese, Luceafărul d’Eminescu. Un fils de la Nuit romantique (2013) şi « Proximité du visage ». Sur un portrait d’Eminescu (2015), Călin Teutişan, Eminescu şi faliile imaginarului crepuscular (2016), Angelo Mitchievici, Imaginea geniului: Eminescu şi arta plastică (2017), Giovanni Magliocco, Prin materie spre absolut. Mihai eminescu şi imaginarul mineral (2018), Pompiliu Crăciunescu, Imagini din „patria vieţii” (2020).

Lucrările Colocviului se desfăşoară pe cinci secţiuni: Exegeze, Critica criticii/Studii culturale, Stilistică şi poetică, Publicistică, însemnări, corespondenţă şi Atelier de traduceri, iar cele mai bune lucrări sînt publicate în revista Studii eminesciene. Caietele Colocviului Naţional Studenţesc „Mihai Eminescu”, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, ISSN: 1584-692X. Fiecare ediţie a o temă generală şi propune şi texte poetice pentru analiză, respectiv traducere.